De Muysc cubun - Lengua Muisca

m
m
Línea 2: Línea 2:
 
|IPA_GONZALEZ  = siskua
 
|IPA_GONZALEZ  = siskua
 
|IPA_CONSTENLA =  
 
|IPA_CONSTENLA =  
|IPA_KUBUN    = (PCC) (z)iʔkɨ- → siʔkə/siʔ-skwa
+
|IPA_KUBUN    = (PCC) ziʔkɨ- → ziʔkə/siʔ-
 
|MORFOLOGIA    =  
 
|MORFOLOGIA    =  
 
}}
 
}}
  
{{I| sq. tr. | Sembrar. Enterrar semillas, simientes u otra cosa en la tierra.}} {{pre|xi|quy}} {{imp|xizu}}
+
{{I| sq. tr. | Sembrar. Enterrar semillas, simientes u otra cosa en la tierra.}}
 +
{{verbo
 +
|pre=xiquy
 +
|imp=xizu
 +
}}
 
{{voc_158|Plantar. ''Bxisqua''.|98v}}
 
{{voc_158|Plantar. ''Bxisqua''.|98v}}
 
{{voc_158|Senbrar. ''Bxisqua''.|103v}}
 
{{voc_158|Senbrar. ''Bxisqua''.|103v}}
Línea 27: Línea 31:
 
{{sema|Engendrar}}
 
{{sema|Engendrar}}
  
{{II| sq. tr. | Parir.}} {{pre|bxi|quy}} {{par|xica|xisca|xinga}}
+
{{II| sq. tr. | Parir.}}
 +
{{verbo
 +
|pre=bxiquy
 +
|par_pas= xica
 +
|par_pre= xisca
 +
|par_fut= xinga}}
 
{{voc_158|Parir. ''Bxisqua'', actiuo. Pretérito, ''bxique''. Partisipios: ''chaxisca, chaxica, chaxinga'' [o] ''fac bzasqua''; ai también ''ixisqua'', neutro.|94r}}
 
{{voc_158|Parir. ''Bxisqua'', actiuo. Pretérito, ''bxique''. Partisipios: ''chaxisca, chaxica, chaxinga'' [o] ''fac bzasqua''; ai también ''ixisqua'', neutro.|94r}}
  
 
{{III| sq. tr. | Vadear, atravesar una corriente de agua por la parte menos profunda.}}
 
{{III| sq. tr. | Vadear, atravesar una corriente de agua por la parte menos profunda.}}
 
{{voc_158|Vadear el rrío, yr a pie por el agua. ''Bxisqua''.|122v}}
 
{{voc_158|Vadear el rrío, yr a pie por el agua. ''Bxisqua''.|122v}}

Revisión del 04:18 19 nov 2014

xisqua#I  || xisqua#II  || xisqua#III  || xisqua#IV  || xisqua#V  || xisqua#L I

Diccionario muysca - español. © Diego F. Gómez (2008 - 2026).

xisqua

Fon. Gonz.*/siskua/ Cons. */siskua/
    {{{GRUPO}}}
    I. sq. tr. Sembrar. Enterrar semillas, simientes u otra cosa en la tierra. 
    Conjugar
    Paradigma verbal: xi (sq. tr.)
    Serie de Flexión Verbal
    PersonaPerfectivoImperfectivoIrrealisDestinativo
    1.ª sg.z-b-xiz-b-xi-squaz-b-xi-ngaz-b-xi-iua
    neg.z-b-xi-zaz-b-xi-squa-zaz-b-xi-zi-ngaz-b-xi-za-n iua
    2.ª sg.m-m-xim-m-xi-squam-m-xi-ngam-m-xi-iua
    neg.m-m-xi-zam-m-xi-squa-zam-m-xi-zi-ngam-m-xi-za-n iua
    3.ªa-b-xia-b-xi-squaa-b-xi-ngaa-b-xi-iua
    neg.a-b-xi-zaa-b-xi-squa-zaa-b-xi-zi-ngaa-b-xi-za-n iua
    1.ª pl.chi-b-xichi-b-xi-squachi-b-xi-ngachi-b-xi-iua
    neg.chi-b-xi-zachi-b-xi-squa-zachi-b-xi-zi-ngachi-b-xi-za-n iua
    2.ª pl.mi-b-ximi-b-xi-squami-b-xi-ngami-b-xi-iua
    neg.mi-b-xi-zami-b-xi-squa-zami-b-xi-zi-ngami-b-xi-za-n iua
    Serie de Nominalización
    PersonaResultativaFactualIrrealisProspectiva
    1.ª sg.cha-xi-iacha-xi-scacha-xi-ngacha-xi-nguepqua
    2.ª sg.ma-xi-iama-xi-scama-xi-ngama-xi-nguepqua
    3.ªxi-iaxi-scaxi-ngaxi-nguepqua
    1.ª pl.chi-xi-iachi-xi-scachi-xi-ngachi-xi-nguepqua
    2.ª pl.mi-xi-iami-xi-scami-xi-ngami-xi-nguepqua
    Modo Imperativo
    PersonaForma Única
    2.ª sg. (Imp.)xi-u
    2.ª pl. (Imp.)xi-ua

    Pret. xiquy. Imp. xizu.

    Plantar. Bxisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 98v

    Senbrar. Bxisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 103v

    Lo mismo haze tamvién zebxisqua por sembrar y así hace el ymperatibo xizu [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Gra. fol. 16r

    ¿Qué es aquello que haz sembrado? Aso ipquas mxiquebe? [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 106r

    uwa central: rijquinro - Sembrar (Headland )
    1. amuyiaca zb~. Trasplantar.

    Trasplantar = Amuyiaca zeb xisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 71v

    2. hyca b~. Empedrar.

    Empedrar. Hyca bxisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 70r

    3. Fecundar, preñar.

    Engendrar. Bxisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 72r

    3.1. muysca yc b~. Embarazar.

    Empreñar. Muysca yc bxisqua. Empreñome, muysca chahac abxique. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 70r

    Ver también "Engendrar": guasquyn, huizysuca, xihisqua(2)


    II. sq. tr. Parir. 
    Conjugar
    Paradigma verbal: xi (sq. tr.)
    Serie de Flexión Verbal
    PersonaPerfectivoImperfectivoIrrealisDestinativo
    1.ª sg.z-b-xiz-b-xi-squaz-b-xi-ngaz-b-xi-iua
    neg.z-b-xi-zaz-b-xi-squa-zaz-b-xi-zi-ngaz-b-xi-za-n iua
    2.ª sg.m-m-xim-m-xi-squam-m-xi-ngam-m-xi-iua
    neg.m-m-xi-zam-m-xi-squa-zam-m-xi-zi-ngam-m-xi-za-n iua
    3.ªa-b-xia-b-xi-squaa-b-xi-ngaa-b-xi-iua
    neg.a-b-xi-zaa-b-xi-squa-zaa-b-xi-zi-ngaa-b-xi-za-n iua
    1.ª pl.chi-b-xichi-b-xi-squachi-b-xi-ngachi-b-xi-iua
    neg.chi-b-xi-zachi-b-xi-squa-zachi-b-xi-zi-ngachi-b-xi-za-n iua
    2.ª pl.mi-b-ximi-b-xi-squami-b-xi-ngami-b-xi-iua
    neg.mi-b-xi-zami-b-xi-squa-zami-b-xi-zi-ngami-b-xi-za-n iua
    Serie de Nominalización
    PersonaResultativaFactualIrrealisProspectiva
    1.ª sg.cha-xi-iacha-xi-scacha-xi-ngacha-xi-nguepqua
    2.ª sg.ma-xi-iama-xi-scama-xi-ngama-xi-nguepqua
    3.ªxi-iaxi-scaxi-ngaxi-nguepqua
    1.ª pl.chi-xi-iachi-xi-scachi-xi-ngachi-xi-nguepqua
    2.ª pl.mi-xi-iami-xi-scami-xi-ngami-xi-nguepqua
    Modo Imperativo
    PersonaForma Única
    2.ª sg. (Imp.)xi-u
    2.ª pl. (Imp.)xi-ua

    Pret. bxiquy. Part. de pret. xica. Part. de pres. xisca. Part. de fut. xinga.

    Parir. Bxisqua, actiuo. Pretérito, bxique. Partisipios: chaxisca, chaxica, chaxinga [o] fac bzasqua; ai también ixisqua, neutro. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 94r


    III. sq. tr. Vadear, atravesar una corriente de agua por la parte menos profunda. 
    Conjugar
    Paradigma verbal: xi (sq. tr.)
    Serie de Flexión Verbal
    PersonaPerfectivoImperfectivoIrrealisDestinativo
    1.ª sg.z-b-xiz-b-xi-squaz-b-xi-ngaz-b-xi-iua
    neg.z-b-xi-zaz-b-xi-squa-zaz-b-xi-zi-ngaz-b-xi-za-n iua
    2.ª sg.m-m-xim-m-xi-squam-m-xi-ngam-m-xi-iua
    neg.m-m-xi-zam-m-xi-squa-zam-m-xi-zi-ngam-m-xi-za-n iua
    3.ªa-b-xia-b-xi-squaa-b-xi-ngaa-b-xi-iua
    neg.a-b-xi-zaa-b-xi-squa-zaa-b-xi-zi-ngaa-b-xi-za-n iua
    1.ª pl.chi-b-xichi-b-xi-squachi-b-xi-ngachi-b-xi-iua
    neg.chi-b-xi-zachi-b-xi-squa-zachi-b-xi-zi-ngachi-b-xi-za-n iua
    2.ª pl.mi-b-ximi-b-xi-squami-b-xi-ngami-b-xi-iua
    neg.mi-b-xi-zami-b-xi-squa-zami-b-xi-zi-ngami-b-xi-za-n iua
    Serie de Nominalización
    PersonaResultativaFactualIrrealisProspectiva
    1.ª sg.cha-xi-iacha-xi-scacha-xi-ngacha-xi-nguepqua
    2.ª sg.ma-xi-iama-xi-scama-xi-ngama-xi-nguepqua
    3.ªxi-iaxi-scaxi-ngaxi-nguepqua
    1.ª pl.chi-xi-iachi-xi-scachi-xi-ngachi-xi-nguepqua
    2.ª pl.mi-xi-iami-xi-scami-xi-ngami-xi-nguepqua
    Modo Imperativo
    PersonaForma Única
    2.ª sg. (Imp.)xi-u
    2.ª pl. (Imp.)xi-ua

    Vadear el rrío, yr a pie por el agua. Bxisqua. [sic] (Gómez & Torres, 2013) - Ms. 158. Voc. fol. 122v